marți, 9 iunie 2020
miercuri, 27 mai 2020
Casa scării
Elementele casei scării
Elementele principale ale unei scari
1. Casa scarii –
peretii care inchid spatiul scarii, daca este cazul.
2. Rampa scarii
– element constructiv inclinat, cu sau fara trepte, care face legatura intre
plansee sau intre planseu si podest.
3. Podest – element orizontal, care permite intoarcerea rampelor unei
scari sau, in cazul rampelor foarte lungi, permite
stationarea persoanelor.
4. Parapet,
balustrada – element de protectie a persoanelor, care evita riscul de cadere in
gol a persoanelor care folosesc scara.
5. Mana curenta
– element decorativ si de protectie aflat la partea superioara a unei
balustrade sau a unui parapet, cu rol de sprijin pentru cei care circula pe
scara.
6. Treapta –
element orizontal care permite circulatia pe scara.
7. Contratreapta
– element vertical care face legatura intre doua trepte.
8. Ochiul scarii
– spatiul cuprins intre doua rampe, spre interior.
9. Vang – grinda
laterala sau centrala care permite sustinerea treptelor. Exista cazuri de scari
rezolvate cu o grinda de vang sau cu doua.
Rampa scarii
Modul de
realizare al scarilor depinde de mai multe elemente: locul in care sunt
amplasate acestea (la interior sau la exterior), dimensiunea spatiului unde vor
trebui amplasate si tipul de constructie pe care il deservesc (rezidential,
comercial sau industrial).
Het.= 3000 (înălțimea etajului)
1) Nr.trepte = 3000
(Het) : 150 (contratreapta) = 20(trepte) : 2 (rampe) = 10 (trepte)
2) 10 - 1 =9
trepte se calculează 1 –treapta
care coincide cu podestul
3) Nivelul podestelui
intermediar = 3000 (Het) : 2 (rampe) = 1500
mm
4) Lățimea rampei cu trepte = 300(lățimea
treptei) x 9 (trepte) = 2700mm
5) Lungimea Casei scării= 6000 (distanța dintre axele
longitudinale) - 200 - 190 = 5610mm poziționarea pereților
6) Lățimea Casei
scării = 3000 – 100 – 100 = 2800mm
7) Lungimea
treptei = 2800 – 200
= 2600 : 2 (rampe) = 1300mm
ochiul
scării
8) Lățimea podestelor = 5610
– 2700 = 2910
: 2 = 1455mm ( 1410mm și 1500mm)
Lungimea CS rampa podeste
miercuri, 20 mai 2020
tema: Fațada
Desenul părților exterioare a clădirii unde se reprezintă nivelul
pământului, soclul, ușa centrală, ferestrele ,
balcoanele, acoperișul se numeșta Fațadă. Pe
desenul fațadei se depun cotele de nivel a turor elementelor reprezentate: a
cornișei, a coamei, a coșurilor de gaze și ventilare, etc.
Fațada redă clădirii un aspect arhitectural plăcut și estetic.
Fațada redă clădirii un aspect arhitectural plăcut și estetic.
Etapele de ralizare a fațadei: sc.
1: 100
1 1. Trasarea axelor marginale ( exemplu 1-5; A-C; 5-1; C-A)
2. Reprezentarea pereților
3. Determinarea nivelului pământului
4. Reprezentarea ferestrelor
5. Reprezentarea ușii
centrale
6. Reprezentarea
copertinei
7.Reprezentarea balcoanelor
8. Reprezentarea cornișei
9. Reprezentarea acoperișului
10.Reprezentarea canalelor de ventilare și coșurilor de gaze 11. Cotarea fațadei
Bibliografie:
1. A. Guțu ”Desen tehnic de construcții” Chișinău, Tehnica-Info, pag.41-45, fig.-1.31
Acoperișuri
tema: Acoperișul
Un acoperiș este
partea care acoperă o clădire sau
o structură, fiind în același timp partea superioară a acesteia.
Acoperișul protejează clădirea și componentele sale de efectele naturii.
Structurile care necesită acoperișuri pot varia de la un stadion și
de la o locuință la o catedrală.
Caracteristicile unui acoperiș depind de scopul
destinat al clădirii sau structurii pe care o protejează, dar și de geografia
locală. Astfel, tradițiile locale, materialele existente, practicile și legile
locale sunt limitări care determină designul arhitectural precum
și construcția propriu zisă.
Elementele urmărite în realizarea proiectului unui acoperiș sunt:
materiale; tipul clădirii; durabilitatea.
Tipuri de acoperișuri:
a)cu o pantă
b) cu două pante
c) cu teri pante
d) cu patru pante
2. Acoperiș
tip terasă
Elementele componente a acoperișului tip șarpantă sunt:
Сornișa (streașina )
Tipuri de șarpante
Plan acoperiș sc.1:200
Acoperișul protejează clădirea și componentele sale de efectele naturii. Structurile care necesită acoperișuri pot varia de la un stadion și de la o locuință la o catedrală.
c) cu teri pante
d) cu patru pante
Etapele de
reprezentare:
1. Tasarea axelor modulare.
2. Poziționarea pereților( cu linii întrerupte).
3. Reprezentarea conturului acoperișului (grosimea peretelui de la axă +lățimea cornișei).
4. Determinarea poziției coamei acoperișului ( pe axa B).
5. Reprezentarea pantelor acoperișului.
6. Reprezentarea canalelor de ventilare și de gaze.
7. Reprezentarea direcției de scurgere a apei (prin săgeți).
8. Cotarea desenului.
Bibliografia:
1. A. Guțu ”Desen tehnic de construcții” Chișinău, ”Tehnica-Info” 2007, pagi. 45-50; pag. 54 fig. 1.40
2. Н. Брилинг "Черчение" Москва
7. Reprezentarea direcției de scurgere a apei (prin săgeți).
8. Cotarea desenului.
miercuri, 6 mai 2020
SECȚIUNEA TRANSVERSALĂ A CLĂDIRII
Guseinova E.
Tema: SECȚIUNEA TRANSVERSALĂ A CLĂDIRII
Secțiunea este
proiecția ortogonală rezultată prin intersecția unui corp cu o suprafață
fictivă de secționare și îndepărtarea imaginară a părții obiectului care se
află intre ochiul observatorului și suprafața respectivă (planul de
secționare).
În secțiune se reprezintă elemntele constructive( pereți, podeste, planșee,
fundații, uși, ferestre), se detrmină dimensiunile pe verticală a clădirii,
elemntele acoperișuli, casa scării, etc.
Tipuri de secțiuni. Reprezentarea liniei de secționare.
Etapele de realizare a secțiunii
1. Trasați
axele modulare conform poziției secționării, care trece prin casa scării.
2. Marcați
axele trasate.
3. Indicați
cota de nivel a pământului.
4. Indicați
cota ”zero” a clădirii, ce corespunde cu nivelul pardoselii finite a
parterului.
5. Reprezentați
grosimea pereților conform dimensiunilor stabilite în plan.(poziționarea
pereților față de axele modulare)
6. Reprezentați
conturul planșeului cu grosimea de 200mm.
7. Trasați
conturul acoperișului, conform cotelor de nivel de pe fațade.
8. Reprezentați
poziția ușilor cu indicarea respectivă a înălțimilor.
9. Reprezentați
poziția ferestrelor cu indicarea respectivă a înălțimilor.
10. Construiți casa scării conform
dimensiunilor calculate anterior.
11. Înscrieți cotele dimensionale
și cotele de nivel.
Bibliografie:
1. A. Guțu „Desen tehnic de construcții și instalații” Ch. „Tehnica –info”2007
1. A. Guțu „Desen tehnic de construcții și instalații” Ch. „Tehnica –info”2007
pag.35-45, fig.1.28
2.
Н. Брилинг «
Черчение» М.
3. https://www.google.com/search?q=%D0%A1%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B8%D1%82%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D0%BD%D0%BE%D0%B5+%D1%87%D0%B5%D1%80%D1%87%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5+%D1%80%D0%B0%D0%B7%D1%80%D0%B5%D0%B7+%D0%B7%D0%B4%D0%B0%D0%BD%D0%B8%D1%8F&tbm
4. http://xn--e1agdcsfheqm.xn--p1ai/kursyi-i-treningi/planyi-fasadyi-i-razrezyi-v-proekte/.html
5. https://www.youtube.com/watch?v=ZXcI_daKFH4
miercuri, 8 aprilie 2020
Lucrare grafică: Casă de locuit cu 2 etaje
Etapele de realizare a LG:
1. Elaborarea plan-etaj, scara 1:100
-trsarea axelor modulare;
-poziționarea pereților capitali ;
-reprezentarea pereților despărțitori;
- reprezentarea ușilor și feresrelor;
- reprezentarea elementelot tehnico-sanitare;
- cotarea planului.
2. Elaborarea secțiunii transversale a clădirii prin casa scării, scara 1:50
-calculul casei scării,
- construirea elementelor casei scării.
3. Reprezentarea fațadei, scara 1:100;
4. Construirea plan - acoperiș, scara 1:200;
5. Detalieri, noduri constructive, scara 1: 10, 1: 20.
Bibliografia: 1) Н. Брилинг " Черчение" 2) A. Guțu „Desen tehnic de construcții ” Ch.2007
Exemplu de elaborare a LG.
miercuri, 25 martie 2020
Plan general
Tema: Planul general
(PG)
Planul general se întocmește după un plan de ridicare topografică a zonei. Relieful
terenului este reprezentat prin curbe de nivel. Planul general cuprinde
construcții existente, construcții
planificate, drumuri, parcuri, căi ferate, lacuri, parcări, terenuri de joacă,
arbori, arbuști, sisteme inginerești,etc. Planul general se întocmește la scăra 1:500, 1:1000, 1:5000, 1: 10000, 1:25000
Desenele PG sunt sistematizate, conform GOST 21.108-78, GOST 21.508-85 în
setul de documente cu marca ГП.
Desenele PG se clasifică: -plan de trasare;- plan de organizare a
reliefului; -planul terasamentului; -planul general al sistemelor
inginerești;-planul de amenajare a teritoriului.
Pe desenul planului general
se indică roza vânturilor, care arată direcția văntului predominant în zona
dată. fig.5.1, pag136. (2)
Planul general se elaborează cu ajutorul semnelor convenționale
ale clădirilor, instalațiilor inginerești, a drumurilor, a elementelor de
înverzire și amenajare a teritoriului
tab. 5.1, pag.135(2) . PG este însoțit de o specificație a construcțiilor și explicația semnelor convenționale utilizate în desen.
tab. 5.1, pag.135(2) . PG este însoțit de o specificație a construcțiilor și explicația semnelor convenționale utilizate în desen.
Bibliografia: 1)Н.Брилинг «
Черчение» 2)A. Guțu „ Desen tehnic de construcții și instalații” Chișinău 2007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)